Cu atat eu sunt cea normala. Sa luam, spre exemplu, ziua de azi. De dimineata, am aflat cum se joaca oamenii in Hasdeu, folosind creioanele drept papusi, cu dialoguri ca "Buna, e faci?" "Bine, tu?" "Bine, vrei sa mergem in oras?" Dupa asta, scoala. La scoala bombardata cu informatii, de la inceputul primei ore, in timpul primei ore, in a doua oră. Cu informaţii...Umm...OARECUM socante. Oarecum in sensul ca la unele ma asteptam. Bineinteles, socurile mele continuă pe parcursul intregii zile, cand oamenii par sa suere transformari majore chiar sub ochii mei. Ajung acasa, cred totul bine, iar oameni pe care ai credeam cat de cat mai cu creier isi pun statusuri ciudate si scrise aiurea.
alienarea sau cum ne vom transforma in unicorni
ReplyDelete